Gemma Webb, CEO al RetuRO: „Românii doresc să recicleze. În decembrie 2023, am avut 31.000 de ambalaje colectate, în ianuarie 2,2 milioane”

Gemma Webb, CEO şi preşedinte al directoratului RetuRO, administratorul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR) din România, afirmă, în cadrul unui interviu, că, rezultatele înregistrate în primele 4 luni de funcționare a sistemului indică faptul că românii doresc să se implice și să recicleze.

Conform sursei citate, SGR ste un proiect necesar pentru România, pentru că în țara noastră există rate de colectare selectivă foarte scăzute, de doar 13%.

În plus, afirmă Gemma Webb, „misiunea Sistemului Garanție-Returnare este de a contribui la crearea unei culturi a reciclării în România”.

Ce reprezintă Sistemul Garantie-Returnare ? Care este scopul programului?

Gemma Webb: Sistemul Garanție-Returnare reprezintă cel mai mare proiect național de economie circulară, care va contribui la atingerea țintelor de reciclare pentru România, în contextul obiectivelor ambițioase pe care UE și le-a propus pentru statele membre, pentru reducerea deșeurilor și promovarea reciclării.

În România avem rate de colectare selectivă foarte scăzute, de doar 13%, ceea ce ne sitează pe ultimele locuri în Europa la acest capitol. Obiectivul Sistemului Garanție-Returnare este, în primul rând, de a îmbunătăți semnificativ acest rezultat. Este un proiect necesar pentru România.

La fel de important, misiunea Sistemului Garanție-Returnare este de a contribui la crearea unei culturi a reciclării în România, prin încurajarea unui comportament responsabil al oamenilor față de mediu, pentru o schimbare durabilă și profundă.

Care este ținta de colectare prin intermediul SGR?

Gemma Webb: În primul an de funcționare a sistemului, când produsele cu emblema SGR co-există cu stocuri mai vechi ale producătorilor, estimăm cantitatea anuală de ambalaje de băuturi pusă în piață la 4-5 miliarde, din care programul are ca țintă să recupereze 65%.  Începând din 2026, ținta de colectare este de 85% pentru sticlă și 90% pentru ambalajele din plastic și metal.

Sistemul german, cel mai mare din Europa, alături de cel din România sunt singurele sisteme garanție-returnare din Europa?

Gemma Webb: Sisteme similare au fost implementate până în prezent în 41 de țări la nivel mondial și în 15 țări europene, printre care și România.

Sistemul din România a fost gândit pe baza celor mai bune practici la nivel internațional. Cu toate acestea, nu are egal, având o complexitate extrem de mare, prin prisma diversității de actori implicați în proiect, dar și a anumitor particularități geografice, demografice sau comerciale. România este a doua țară ca mărime, după Germania, care a implementat SGR.

„În decembrie 2023 am avut 31.000 de ambalaje colectate, în ianuarie 2,2 milioane, în februarie am ajuns la peste 20 de milioane”

Ce evidențiază în alte state implementarea unui astfel de sistem? Pot fi date exemple elocvente care să-i convingă și pe cei mai cârcotași?

Gemma Webb: Sistemul Garanție-Returnare se află la început în România, dar dacă ne uităm la experiența celorlalte state care au implementat un astfel de mecanism, observăm rezultate similare în primele luni de funcționare și aceeași evoluție graduală a programului.

De exemplu, Slovacia a înregistrat în prima lună de implementare o rată de colectare de 0,6%, dar la final de an ajuns la 70% rată de colectare din ambalajele puse pe piață (doar PET și doze). În Letonia, în primele trei săptămâni consumatorii au returnat în jur de 40 de mii de ambalaje, după o lună aveau cam 100 de mii de ambalaje returnate, iar la doi ani de funcționare a sistemului, Letonia a atins o rată de colectare totală de 80%.

Analizând experiența altor țări, în primele luni de funcționare Sistemul Garanție – Returnare nu a fost perfect, ci perfectibil. Însă toate statele care au adoptat mecanismul garanție-returnare au ajuns la o rată de colectare de 80-90% după 2-3 ani de funcționare a sistemului. Germania are astăzi o rată de colectare de 98%, Finlanda 96%, Estonia 87%.

Concluzii la 4 luni de la înființarea SGR în România? Ce rezultate s-au înregistrat până în prezent? Primele raportări arătau ca în luna Ianuarie au fost returnate 2 milioane ambalaje. Unde se află acum programul?

Gemma Webb: Primul lucru pe care trebuie să-l apreciem este faptul că acum avem acest instrument concret și accesibil pentru returnarea ambalajelor în vederea reciclării.

Rezultatele înregistrate în primele 4 luni de funcționare a sistemului ne arată că românii doresc să se implice și să recicleze, iar SGR le oferă un instrument practic prin care pot face acest lucru. Peste 100 de milioane de ambalaje au fost returnate în primele 4 luni de către consumatori, la nivel național, cantitățile crescând exponențial în fiecare lună. În decembrie 2023 am avut 31.000 de ambalaje colectate, în ianuarie 2,2 milioane, în februarie am ajuns la peste 20 de milioane, iar în luna martie aproximativ 80 de milioane de ambalaje SGR returnate de către consumatori. Ne așteptăm ca aceste cantități să continue să crească progresiv în următoarea perioadă, pe măsură ce tot mai multe ambalaje vor fi puse pe piață de către producători.

SGR este un mecanism viu care evoluează de la o lună la alta. Progresul este gradual, dar cert, și rezultatele vor fi din ce în ce mai vizibile, pe măsură ce va crește participarea în program a tuturor părților implicate.

Cred că este important să înțelegem că implicarea fiecăruia dintre noi este esențială pentru buna funcționare a acestui proiect. Producători, comercianți, consumatori, autorități, RetuRO, în calitate de administrator al sistemului, cu toții avem o contribuție fundamentală în acest mecanism, care va deveni tot mai bun, mai eficient și cu rezultate tot mai vizibile dacă fiecare își va îndeplini rolul său.

„În perioada imediat următoare, prioritatea noastră este extinderea infrastructurii și deschiderea de noi centre de sortare”

Ce îsi propune SGR dupa primul an de functionare? Care sunt obiective SGR pe termen scurt, mediu si lung?

Gemma Webb: În calitate de administrator al sistemului, obiectivul nostru pentru acest an este de a îmbunătăți permanent funcționarea sistemului. Colaborăm îndeaproape cu toate părțile implicate pentru a identifica dificultățile care apar în această etapă de început și a optimiza aspectele semnalate de consumatori, comercianți, producători.

În perioada imediat următoare, prioritatea noastră este extinderea infrastructurii și deschiderea de noi centre de sortare și numărare pentru a asigura capacitatea necesară de procesare a ambalajelor colectate, corelat cu numărul de ambalaje SGR puse pe piață de către producători. Așa cum am anticipat încă de la început, centrele sunt deschise treptat, urmând o planificare ce urmărește eficiența operațională, astfel încât creșterea numărului de centre de procesare să urmeze evoluția cantităților de ambalaje colectate din piață. În prezent, avem 3 centre logistice deschise, la Bonțida, în județul Cluj, la Giarmata, în județul Timiș, și în județul Brașov, iar în următoarele 3 luni pregătim deschiderea centrelor din Ilfov, Bacău Prahova și Dolj. În total vom avea 10 centre de numărare și sortare, care vor fi poziționate la nivel național astfel încât să asigure eficiența din punct de vedere logistic, dar și îndeplinirea obiectivelor pe care le avem privind amprenta de carbon generată.

În paralel, lucrăm la identificarea de soluții complementare pentru eficientizarea fluxurilor de preluare și transport către centrele de colectare și sortare. Una dintre acestea este soluția de tip cross-docking, prin care colectarea de la punctele de returnare se face de către mașini pentru transport marfă, ambalajele fiind mai apoi duse la un punct de consolidare și preluate de către camioane mari care transportă în final ambalajele către centrele RetuRO. În acest fel, transporturile sunt eficientizate și este eliminată nevoia de depozitare pentru fiecare dintre transporturile de mici dimensiuni.

O altă prioritate pentru noi în această perioadă este de a-i susține pe operatorii economici în eforturile lor de adoptare a sistemului. Am lansat o serie de inițiative în acest sens, multe dintre ele dedicate micilor comercianți. În luna februarie am demarat o amplă campanie de informare door-to-door, prin care ne dorim să ajungem la peste 50 de mii de comercianți – din retailul mic și tradițional – pentru a-i asista în procesul de semnare a contractelor cu RetuRO, pentru a le explica aplicat cum funcționează Sistemul de Garanție-Returnare, cum să își organizeze punctele de returnare. Până în prezent am ajuns la aproximativ 20.000 de comericanți în cadrul acestei acțiuni. De asemenea, continuăm seria de întâlniri locale, în care dorim să avem dialoguri deschise și continue cu micii comercianți, să interacționăm direct cu agenții economici din întreaga țară, pentru a aborda întrebările și preocupările pe care aceștia le au în legătură cu SGR.

Pe lângă eforturile continue de îmbunătățire și creșterea eficienței sistemului, pe termen mediu și lung, SGR este nu doar un instrument care va transforma infrastructura de reciclare în România, ci va încuraja un comportament responsabil față de mediul înconjurător la nivelul fiecăruia dintre noi. Este nevoie de timp și răbdare pentru a schimba obiceiurile zilnice, care să înglobeze în mod firesc preocuparea și grija față de mediu.

De cat timp are nevoie pentru a se maturiza sistemul si de a-si atinge obiectivul 7 miliarde de ambalaje colectate pe an? Cand se estimeaza ca toate stocurile vor fi epuizate si in magazine vom gasi doar ambalaje pe etichetele carora sa se regaseasca simbolul SGR?

Gemma Webb: Piața totală de ambalaje de băuturi incluse în sistem este estimată la 7 miliarde anual. Cum spuneam deja, în primul an de funcționare a sistemului, când produsele cu logo SGR co-există cu stocuri mai vechi ale producătorilor, estimăm cantitatea anuală de ambalaje de băuturi pusă în piață la 4-5 miliarde, din care programul are ca țintă să recupereze 65%.  Începând din 2026, ținta de colectare este de 85% pentru sticlă și 90% pentru ambalajele din plastic și metal.

Sistemul evoluează corelat cu intrarea treptată a ambalajelor SGR în piață. În primele 4 luni de funcționare a sistemului au fost puse pe piață aproximativ 1 miliard de ambalaje SGR de către producători, cantitatea crescând de la 45 de milioane de ambalaje în luna decembrie la 180 de milioane în ianuarie, 290 de milioane în februarie și aproape 500 milioane în luna martie.

Conform cadrului de reglementare a sistemului, producătorii au obligația ca de la 1 ianuarie 2024 să producă exclusiv băuturi în ambalaje cu sigla SGR. Acum ne aflăm într-o perioadă de tranziție, în care încă există pe piață produse din stocuri mai vechi, care nu au sigla SGR, și care vor fi epuizate treptat, în funcție de ciclul de viață și ritmul de consum specific diferitelor produse.

Recent autoritățile au lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021, care prevedere extinderea până la 31 decembrie 2024 a perioadei până la care pot fi introduse pe piață, respectiv comercializate stocurile mai vechi de produse. Acest lucru înseamnă că dacă acest proiect va fi adoptat, 31 decembrie 2024 va fi termenul maxim până la care vom mai putea găsi la raft ambalaje fără sigla SGR, provenite din stocurile mai vechi ale producătorilor. În prezent, termenul maxim conform prevederilor legale este 30 iunie 2024.

„Nu totul funcționează încă perfect, ceea ce este normal pentru un sistem aflat la început”

Este SGR un sistem transparent?

Gemma Webb: Unul dintre beneficiile Sistemului Garanție-Returnare este acela că este un instrument transparent care oferă vizibilitate și control pe tot circuitul, de la cantitatea de ambalaje puse pe piață de către producători, până la cantitatea de ambalaje returnate de consumatori, colectate și apoi procesate de către RetuRO în centrele de sortare și numărare. Datorită SGR, informațiile sunt, acum, publice, transparente, le putem consulta, evalua și analiza.

În joc sunt prinși si operatorii economici, proprietarii de magazine. Au inteles importanta acestui sistem? Conclucreaza? Daca scoatem din calcul marii retaileri, care este situatia cu micii comercianti?

Gemma Webb: Operatorii economici, atât producătorii, cât și comercianții sunt parteneri esențiali în sistem și mă bucură faptul că o bună parte dintre aceștia și-au înțeles rolul în construcția și buna funcționare a acestui mecanism. Este important să recunoaștem eforturile pe care cu toții le-au depus în implementarea SGR. Cu precădere comercianții, care, practic, sunt interfața cu consumatorii, depun o muncă remarcabilă pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a sistemului, organizarea și gestionarea punctelor de returnare, astfel încât clienții să aibă o experiență cât mai bună la returnarea ambalajelor. Nu totul funcționează încă perfect, ceea ce este normal pentru un sistem aflat la început. Mai ales micii comercianți au o reticență mai mare în adoptarea sistemului, provocările lor fiind mai mari și specifice. De aceea, pentru noi una dintre priorități în această perioadă este aceea de a fi cât mai aproape de ei, de a le asculta sugestiile și solicitările de ajustare a diverselor aspecte și de a-i sprijini cât mai mult în eforturile lor de conformare la SGR.

Dar înrolarea în SGR este o obligație legală pentru toți comercianții. Aproximativ 70.000 de operatori economici – comercianți și producători s-au înscris până acum în sistem, iar dintre aceștia 30.000 au și finalizat procesul de înregistrare, au semnat contractul cu RetuRO și pot amenaja și organiza puncte de returnare.

Sistemul Garanție-Returnare este o premieră pentru România și pentru toate părțile implicate, presupunând o experiență nouă, atât pentru consumatori, cât și pentru operatorii economici, comercianți și producători. SGR este începutul unei schimbări culturale și structurale în ceea ce privește obiceiurile de reciclare ale românilor. Acesta este un proces de durată.

În același timp, pentru ca acest mecanism să funcționeze eficient, colaborarea tuturor este esențială. Este nevoie de un efort colectiv, de implicarea și angajamentul tuturor pentru a atinge obiectivul de a avea o țară mai curată, pentru noi și pentru generațiile viitoare.

Sunt într-un fel subdimensiunate RVM-urile actuale?

Gemma Webb: Comericanții au flexibilitate în ceea ce privește amenajarea și organizarea punctelor de returnare. În funcție de spațiul de care dispun și de cantitățile de ambalaje pe care estimează că le vor primi din partea consumatorilor, cei care organizează puncte de colectare automată au posibilitatea de a achiziționa RVM-uri de diferite dimensiuni.

Un alt aspect este legat de anumite perioade în care RVM-urile sunt mai solicitate. Astfel, sunt anumite perioade în care există un flux mai mare de ambalaje returnate de către clienți la magazine, de exemplu seara sau în weekend, în care RVM-urile se umplu într-un ritm mult mai rapid. Cu timpul, pe măsură ce se va crea un istoric pe baza comportamentului consumatorilor, comercianții vor putea să estimeze mai bine periodicitatea cu care trebuie înlocuiți sacii în RVM-uri în diferite zile sau perioade ale zilei, astfel încât să poată acționa prompt.

Cum comentați solicitarea suspendarii in instanta a SGR?

Gemma Webb: Un sistem atât de complex precum cel pe care îl implementăm și administrăm în prezent presupune din start interacțiunea cu un număr foarte mare de părți care sunt implicate într-o formă sau alta în cadrul SGR și presupune înțelegerea sistemului de către toate aceste părți într-un timp foarte scurt.

Suntem atenți la orice intervenții asupra legislației cu incidență asupra Hotărârii de Guvern nr. 1074/2021, ori care privesc în mod direct legislația pe baza căreia funcționăm, care ne poate afecta activitatea într-o măsură mai mică sau mai mare, inclusiv prin cereri înaintate instanțelor de judecată.

Suntem la curent cu existența unor proceduri judiciare îndreptate împotriva prevederilor normative din H.G. nr. 1074/2021, în special din partea mai multor producători de vinuri vizați de această reglementare. Procesele în cauză sunt împotriva Guvernului României și urmăresc suspendarea și anularea unor prevederi din H.G. nr. 1074/2021, în contextul încercării producătorilor de vinuri de a nu mai fi supuși cerințelor din cadrul acestui sistem.

În calitatea sa de administrator al SGR, RetuRO a decis să intervină în acțiunile judiciare respective aflate pe rolul instanțelor de contencios administrativ, pentru susținerea valabilității acestor prevederi și funcționarea în condiții de legalitate și predictibilitate a SGR. Cu privire la aceste cazuri, foarte recent, într-o cauză inițiată de una dintre companiile din industria vinului împotriva Guvernului României în care RetuRO a fost intervenient, instanța de judecată a respins cererea acesteia cu privire la suspendarea executării câtorva articole din H.G. nr. 1074/2021, cererea fiins supusă recursului.

De asemenea, RetuRO a întreprins anumite demersuri judiciare și în legătură cu un număr extrem de redus de producători care au decis să conteste în justiție valabilitatea unora dintre clauzele contractului de prestări-servicii încheiat în baza H.G. nr. 1074/2021. Cu privire la această ultimă categorie de proceduri judiciare, RetuRO a obținut deja câștig de cauză în primă instanță într-un proces inițiat de un producător de ape minerale.

RetuRO depune constant eforturi pentru asigurarea funcționării în condiții cât mai bune și dezvoltării la parametri optimi a SGR, fiind în contact continuu cu toți actorii economici și instituționali implicați, acționând în conformitate cu cadrul legal adoptat pentru înființarea și funcționarea SGR.

Am convingerea că Sistemul Garanție-Returnare va contribui semnificativ la încurajarea și accelerarea reciclării în România. Răspunsul pozitiv din partea consumatorilor pe care l-am văzut în aceste 4 luni de la lansarea SGR ne arată că există o dorință reală la nivelul societății de a susține acest demers, pentru o țară mai curată.